1. Iti multumim ca ne vizitezi! Te rugam sa te inregistrezi sau sa te autentifici pentru a participa la discutii si pentru a putea accesa forumurile disponibile doar utilizatorilor inregistrati.
    Înlătură notificare
  2. Acesta este noul forum Cutremur.net! Pentru a putea participa la discutii dar si pentru a accesa continutul rezervat membrilor va trebui sa va inregistrati din nou. Vechiul forum a fost arhivat si poate fi accesat in continuare la http://server2324.life/.
    Înlătură notificare

Marturii de la cutremurul din 31 august 1986

Discuție în 'Marturii si experiente personale' creată de dulcica, 27 Sep 2016.

  1. Alex

    Alex Active Member Staff Member Administrator

    Reeven:

    Asta m-a prins la Sarata Monteoru intr-o casa veche de vreo 500 ani a familiei:D, aveam 6 ani, eram in concediu.Dormeam toti, se auzea pamantul cum se rupe, eram chiar la poalele muntelui, a 2 zi cand am iesit am vazut fundatia de beton a bucatariei crapata, crapatura mare de vreo 20 cm.
    Casele de caramizi erau cam crapate la tigle, usi, geamuri, alea de chirpici nu aveau nimic.
    La vreo sapt erau aduse betoniere si masini cu nisip de la Buzau sa repare hotelurile.
     
  2. Alex

    Alex Active Member Staff Member Administrator

    Gigel_escu:

    Bine v-am gasit dragii mei, era de la autentificare de aia nu puteam scrie eu cum m-am cutremurat.

    La cutremurul din 1986 dormeam, aveam 8 ani, tot ce imi amintesc e ca taica-miu mi-a zis ca e cutremur si sa ma duc la maica-mea (care dormea in alta camera). Eu i-am zis ca bine si ca o sa ma duc, mi s-a parut ceva straniu ca se misca lustra, m-am dus pana in hol (vreo 10 pasi), dar din perete in perete, ajuns in hol abia tinandu-ma pe picioare am concluzionat ca sunt prea obosit ca sa merg si m-am culcat la loc:lol:. De trezit m-au trezit ai mei vreo cateva minute mai tarziu, afara era vanzoleala mare, lume coborata din blocuri agitatie mare. Ai mei au fost calmi nu s-au agitat au zis ca daca a fost altul dupa 10 minute nu mai vine si ne-am culcat. Stateasm la etajul 3 din 8 etaje cate are blocul.
     
  3. Alex

    Alex Active Member Staff Member Administrator

    Florin 102:

    A fost o zi frumoasa de august, care mi-am petrecut-o cu unchiul meu la padurea Baneasa. Dupa-amiaza ne-am intors acasa la el, unde venise si mama, urmand sa ramanem in vizita pana a doua zi. Unchiul si matusa locuiau la etajul 6 intr-ul bloc cu 10 etaje din prefabricate, la intersectia Prelungirea Ghencea cu Raul Doamnei. Am discutat diverse, am ras si ne-am distrat pana seara. Pe la 22.30 am luat masa, dupa care am ramas in continuare in bucatarie. Geamurile erau deschise si am inceput sa comentam despre furtuna ce se pornise afara, mama spunea ca i se pare "foarte sinistra" si ii creeaza o stare proasta. Noi ceilalti am ras, intreband-o ce vede asa sinistru la o furtuna obisnuita de vara. Dupa putin timp de la aceasta discutie (poate un sfert sau o jumatate de ora), eu si unchiul meu ne-am ridicat de la masa pentru a merge la tv in sufragerie. Eram in picioare pe hol, cand am simtit o miscare verticala puternica (pe atunci aveam 12 ani si nu stiam nimic despre unda P si ce va urma). Mama si matusa au venit repede pe hol: "Ati simtit? A fost cutremur!!" Exprimarea potrivita ar fi fost " pregatiti-va ca abia acum va incepe cutremurul" :clapping: dar nici ele nu cunosteau la acea vreme comportamentul unui seism de Vrancea.

    Ma uitam la lustra din sufragerie (o lustra mare, cu sute de margelute de cristal) si ma miram ca se misca prea usor acele margelute, raportat la miscarea destul de puternica care fusese. Nu am apucat sa ma mir prea mult, ca au inceput miscarile orizontale. Imediat au inceput sa se auda tipete si urlete prin bloc, zgomot de sticlarie sparta si parca un huruit care venea de afara. La inceput am facut pe curajosul spunandu-le alor mei (care nu mai ziceau nimic) in mod repetat "stati linistiti ca se termina imediat!". Dupa ceva vreme, cand am vazut ca nu are de gand sa se termine si secundele mi se pareau minute am intrat intr-o mare panica si m-am repezit la usa cu gandul sa fug pe scari. Nu am putut sa deschid usa, era blocata din cauza deformarii tocurilor. Cand in sfarsit am prins un moment in care am reusit sa o deschid (mai mult am smuls-o) m-a prins unchiul de mana si nu m-a lasat sa fug. Pana la sfarsitul cutremurului m-am luptat si m-am certat cu el ca sa-mi dea drumul. Cand in sfarsit s-a terminat m-a "eliberat" si am reusit sa cobor in fata blocului, apoi am fugit direct in parcare la masina. Dupa cateva minute au aparut si ai mei. Am mers bineinteles la curte, ca si in '77. Drumul prin oras a fost un cosmar, se formase un blocaj general, toata lumea incerca evident sa ajunga la cei apropiati. Dimineata a aparut si tata - lucrase de noapte - stia deja unde ne gaseste.

    Si asa a trecut inca un episod seismic ...
     
  4. Alex

    Alex Active Member Staff Member Administrator

    pcris:

    In seara aia, parca era ora 0 si jumatate, ma uitasem la filmul de pe bulgari si ma pregateam sa ma culc. Imi amintisem de o poveste ciudata pe care mi-o relatase cineva cu cateva zile inainte, in care spunea ca se trezise cu o femeie noaptea langa pat si ii aprinsese veioza dupa care a disparut. Ma gandeam ca probabil visase si cand s-a trezit... visul disparuse. [​IMG]Eu sunt rational si incerc sa gasesc explicatii logice lucrurilor.
    Tocmai stinsesem lumina peste tot dar inainte de a merge in dormitor, si cu explicatia in cap la fenomenul tare ciudat de care v-am zis, am pus mana pe clanta de la bucatarie, ca sa beau un pahar de apa. In acel moment am avut impresia ca se aprinde neonul din bucatarie ! (usa avea un geam mat in partea de sus) Culmea ca eu nu apasasem inca stecherul!! Pe langa asta peretii pareau ca incep sa emane o lumina albastruie! Simt ca incep sa inlemnesc. Pe naiba imi zic! Am luat-o si eu razna!!? Cu tot corpul nu numai cu urechile simt un fel de... vuiet. Inlemnesc cu mana pe clanta fara sa ma mai pot misca. Nu se poate imi zic! Cineva trebuie sa imi dea un sut zdravan sa ma trezesc!! Cred ca totul a durat 2-3 secunde, care mie mi-au parut o vesnicie, pana sa ma pot misca si sa alerg in camera parintilor ca sa imi confirme ei daca nu am innebunit... [​IMG] . Ajuns in camera parintilor am deschis usa si cred ca incepusera primele miscari. Cand am aprins lumina mama deja se trezise si primul ei cuvant a fost, "Cutremur"! Credeti-ma ca am simtit ca am scapat instantaneu de groaza prin care am trecut pentru ca aveam confirmarea ca nu am innebunit. Ciudat este ca desi am trait cu groaza si cutremurul din 77 cand eram elev, asta m-a speriat mult mai tare pentru ca nu mi-am dat seama ca este un fenomen real.
    Am trait apoi miscarile foarte puternice laterale eliberat de groaza initiala din primele secunde.

    Lumina aia ce apare inainte de a sesiza miscarea cred ca este reala, dar culoarea forforescenta albastruie ce aparuse si pe hol oare o fi datorata ionozarii aerului din interior sau reflezii venite pe geamul de la bucatarie din exterior?
     
  5. Alex

    Alex Active Member Staff Member Administrator

    pcris:

    Ma aflam in Bucuresti la etajul 1 al unui bloc de 10 etaje.
    Daca ma gandesc mai bine lumina parea verzui albastruie si imi parea ca pereti devin fosforescentii. Fiind in intuneric pe holul apartamentului, iar in fata geamurilor avand copaci mari multi si doar un stalp de iluminat mascat dupa acestia la circa 50 de metrii, incercam sa imi ofer repede o explicatie pentru lumina si probabil infrasunetul ce inunda apartamentul in crescendo, m-am gandit prima oara ca se prabuseste un avion mare cu farurile aprinse peste bloc. Cea mai mare parte a luminii parea ca vine dn afara intradevar. Nu sesizam inca miscarea pamantului in acest timp ci doar un... sunet extrem de ciudat toate astea facandu-ma sa simt ca groaza imi urca pe sira spinari [​IMG] pentru ca nu mai mi se intamplase asa ceva.

    La putin timp dupa cutremur, un coleg de facultate imi spunea ca era in balcon la un etaj superior si fuma o tigare, iar primul lucru ce l-a observat a fost o lumina puternica ce se riduca dinspre orizont, impresia lui fiind ca rasare brusc soarele. De asemeni o persoana mi-a relatat ca era la geam in 4 martie 77 si in momentul cutremurului din pamant se ridicau spre cer fascicule de lumina... Deci fenomenul exista. Nu stiu insa daca exista si explicatia exacta a cauzei ce produce aceasta lumina.
     
  6. Alex

    Alex Active Member Staff Member Administrator

    TMDA:

    Este primul cutrenur puternic pe care l-am simtit din plin.

    Terminasem clasa a 11-a pe vremea aceea. Nu mai stiu exact cum a fost ziua dar sigur catelul pe care-l aveam atunci nu a dat nici un semn. Cert este ca ascultam muzica sau citeam ceva la ora respectiva si m-am trezit cu mama in camera care imi spune ca este cutremur.

    Aici am de facut o paranteza mai larga legata de modul in care se simt cutremurele in zona in care stau. Primul aspect este cel al cladirii. Este o vila interbelica cu demisol, parter si doua etaje. Al doilea etaj a fost construit dupa nationalizare si cred ca si dupa ureche. In consecinta vila are o suprasarcina nedorita. Structura este pe caramizi iar planseele sunt pe barne de lemn cu exceptia zonei utilitatilor unde sunt grinzi metalice. Inaltimile camerelor pt etaj si parter sunt de 3,5 metri iar in zona utilitatilor de 4 metri. In '77 a trebuit cosolidata dupa cutremur si acest lucru s-a facut prin camasuire si proptirea unei console a fatadei sud cu doua blocuri de beton puse pe o placa tot de beton. Oricum ideea este ca este foarte elastica toata structura. Daca sareai intr-o camera zdranganeau toate geamurile. Cu cat camera era mai mare cu atat era mai elastica. In consecinta orice seism oricat de mic se resimtea cumva. In consecinta ceea ce am remarcat in '86 prima oara a fost ca au inceput sa zangane geamurile, vitrinele si tot ce putea face zgomot in casa la o vibratie verticala. Un zanganit care se tot amplifica pana in momentul in care a ajuns unda S. Nu exista o pauza intre vibratiile verticale si socul orizontal. Cu cat tinea mai mult vibratia pe verticala cu atat mai puternica era deplasarea pe orizontala. Ciudat este ca dupa primul soc orizontal urma o pauza de cateva secunde pana incepea totul sa se repete. Iar vibratie pe verticala si iar soc orizontal dar de o intensitate usor mai scazute ca primele. Cum stau la parter intotdeuna in intervalul de acalmie am iesit din casa. Nu poti sa iesi pe scari cand simti primele vibratii verticale din simplu motiv ca nu stii cat dureaza pana ajunge unda S. Si asa scarile sunt fisurate ca naiba.
    Revenind la povestire am spus ca m-am trezit cu mama in camera ca este cutremur. Ea statea intr-o camera mai mare ca a mea si a sesizat vibratiile prima. Am asteptat sa treaca unda S dupa care am tasnit in strada direct pe mijloc ca sa nu ma trezesc cu vre-un cos in cap. A urmat a doua repriza si gata. Evident ca in 30 de secunde toata lumea era pe strada. Nu s-au produs avarii de nici un fel iar prin casa nu mi-a cazut nimic. In schimb la niste prieteni care stau pe aceiasi strada dar la etajul 5 intr-un bloc vechi (echivalent cam cu 6 la bloc) tot ce era pe peretele de sud a ajund pe jos in camera (biblioteci, vitrine, carti, televizorul, etc.). In rest pe la toti prietenii din cartier pe la care am fost in seara respectiva n-am vazut nici un fel de urmare a seismului cum nici in oras cand am iesit in zilele urmatoare nu am vazut nimic.

    Cum o parte din prieteni urmau sa plece in armata am dat in sambata care a urmat un mare baieram ca sa uitam de toate problemele.
     
  7. Alex

    Alex Active Member Staff Member Administrator

    Cris81:

    Eu aveam aproape 5 ani cand s-a produs cutremurul asta.

    Imi amintesc relativ putine lucruri si acelea destul de vag. Citind relatarile celorlalti, da, acum imi aduc aminte de o furtuna cu fulgere si fara ploaie (ciudata mi s-a parut mie). Imi aduc aminte ca era undeva pe la miezul noptii si imi aduc aminte ca m-a scos tata pe hol si mi-a spus sa nu ma sperii. Avand in vedere ca nu m-am temut niciodata de furtuni si mai aveam si ochii carpiti de somn, nici nu ma speriasem foarte tare.

    Un singur lucru imi aduc aminte clar. Pe holul lung aveam o aplica pe unul din pereti - un soi de abajur din sticla nisipie (protocaliu inchis) cu un ornament ruginiu din fier - groaznica! care a inceput sa se loveasca puternic de perete si sa se ciobeasca putin. Dupa cutremurul din 1990 am scapat definitiv de aceasta piesa oribila. Totusi...poate ca eram prea mica si proaspat trezita din somn...nu-mi aduc aminte zguduielile...deloc. Parintii mei erau panicati, lumina s-a intrerupt, dar nu s-a oprit de tot.

    Comic e ca eu tot ii intrebam pe ai mei.."hai, s-a terminat odata? Hai, cand se termina, mi-e somn..." .

    Nu imi aduc aminte sa fi iesit din casa dupa ce s-a terminat, insa parintii mei au ramas de paza in noaptea aceea si cateva nopti dupa...

    In legatura cu ceea ce au povestit ceilalti - cu luminile din pereti si de la orizont care apar cu cateva fractiuni de secunda inainte de cutremure...banuiesc ca intotdeauna la asemenea miscari de pamant exista un transfer de electricitate intre pamant si aer (forte de frecare in interior) cred ca este ceva normal si totodata ...oarecum..spectaculos.
    E o stare pe care aproape oricine cred ca o poate percepe cu putin inainte. Eu una am observat cel mai bine acest lucru inainte de cutremurul din 1990. Era ceva in aer, nu stiu cum sa o spun mai bine... ceva electric...Ca sa nu mai zic ca, ascultand tot timpul "Radio Contact" in acea vreme, am observat ca semnalul era bruiat cu zeci de secunde inainte. Atunci, desigur, nu am priceput si ma deranja, insa acum incep sa inteleg.
     
  8. Alex

    Alex Active Member Staff Member Administrator

    Gsteph:

    dupa socul psihic din '77 a inceput si partea amuzanta. adica un set de cutremure pe care pe mine m-au prins in chiloti (la propiu spus), lecturand. [​IMG]

    '86, vacanta inainte de clasa a XII-a, proaspat revenit din concediul petrecut cu ai mei parinti. "un veac de singuratate", ultimile 100 (sau asa ceva) de pagini. Bacau, Energiei 33, parter. 4 etaje, bloc de cadre... tigle ceramice la balcoanele ornamentale de la et. 4.

    am prins sfarsitul cutremurului in strada impreuna cu familia (tata, mama, bunica), cu o mana tineam o bluza de training peste "dos" si cu cealalta adaugam un al treilea punct de sprijin celor 2 picioare.

    stalpii de iluminat se clatinau si ma gandeam ca ar trebui sa se rupa. am vazut clar ondulatii ale strazii (Energiei in Bacau), si memoria imi spune ca erau mai mult pe verticala...
    chiar cand s-a terminat incepusem sa ma gandesc ca ar cam trebui sa se termine, a fost suficient, gata...

    aceeasi lipsa de informare post seism. si cred acum ca insotite de aceleasi proaste decizii in timpul scuturaturii.
    noroc cu un vecin care lucra la 2 pasi (gara orasului) si care a putut sa faca cateva curse pedestru sa ne aduca informatii pe canalul radio al CFR.

    imi amintesc ca toti am trecut peste eveniment destul de usor. cam prea usor si fara sa ne gandim la dracului am facut in timpul...
     
  9. Alex

    Alex Active Member Staff Member Administrator

    Dili:

    in 86 aveam 12 ani. In sambata cu pricina, ai mei planificasera o scurta excursie la tara, la bunicii din partea mamei, undeva langa Ploiesti. Maica-mea a intarziat de la servici, m-a luat de o aripa si a zis 'trebuie sa mergem la tara'. Taica-miu nu a mai vrut, a zis ca el ramane acasa. De precizat ca pe vremea aia locuiam intr-un bloc la etajul 9/10. Am ajuns la tara cu peripetii: tramvaiul a luat foc si a trebuit sa o luam pe alt traseu spre gara, la Ploiesti unde trebuia sa schimbam trenul am ajuns foarte tarziu si am sarit in celalalt tren din mers, cand am ajuns acolo era o ploaie mocaneasca de ziceai ca e noiembrie, etc. Am plecat la culcare si m-am trezit la un moment dat, se auzea un vuiet teribil de afara, un bec atarnat la intrarea in casa se misca ingrozitor, mi se parea ca si cerul e rosu. Am intrebat-o pe maica-mea 'mama, e furtuna?'. Maica-mea nu zicea nimic, dar la un moment dat m-a luat din pat si m-a dat afara din casa. In fata casei am vazut cum se unduia pamantul (nu glumesc, am vazut valuri) si pe bunica-mea in genunchi care facea matanii. Atunci mi-au spus ca a fost cutremur. Eu m-am speriat foarte tare si am refuzat sa intru in casa. Mi-au adus niste haine, m-au imbracat si bunica-miu a zis 'hai, nepoate, pana la fantana din capu' strazii'. Am plecat, pe drum ne-am intalnit cu diversi care spuneau ca au cazut blocuri in Ploiesti, ca a sarit trenul de pe sine, ca a sarit lumea din tren si si-au rupt unii picioarele, etc. Am stat ce am stat la fantana, apoi ne-am intors. Pentru ca mie nu imi era somn si bunica-miu vroia sa scape de mine, m-a dus in spatele casei, unde avea el 'rezerva strategica' de tuica si mi-a dat sa trag o dusca. Foarte buna tuica. Atat de buna, incat am vrut iar la fantana. Si inapoi in spatele casei, 'tataie, nu mai mergem pana in spate?'. Si iar la fantana. Si inapoi la tuica. Toate astea pana pe la 4 cand bunica-miu cred ca se pilise (eu nu aveam nici pe dracu) si m-a tarat in casa la culcare. Am reusit sa adorm abia cand s-a luminat afara... A dracu' tuica, si acum imi aduc aminte de ea....
     
  10. Alex

    Alex Active Member Staff Member Administrator

    Andrei1975:

    Acesta a fost primul cutremur mare de care imi amintesc. Fusesem la o nunta si ajunsem acasa ( eu, parintii si niste rude). Era o atmosfera tare ciudata ( de fapt, toata seara fusese asa, era parca ceva electric, o luminozitate ciudata). M-au trezit vocile speriate ale parintilor mei , scrasnetul fiarelor din structura de rezistenta a blocului si balansul... Stateam intr-un bloc P+11 cu stalpi si grinzi... si cand m-am trezit aveam impresia ca peretele din fata mea si apropie si se departeaza de mine cu cativa metri.. am stat sub tocul usii pana cand a trecut.
     

Distribuie pagina asta